Eu sunt Adi Mare. Spre deosebire de Adi Mic cu care umblam mereu, ni se spunea asa ca sa nu ne incurce lumea. Si in armata mergeam mereu impreuna, special, in asa fel incat si ofiterii ne incurcau, nu stiua care-i Cristea si care-i Cretu.

Acum cateva decade (ca daca zic cateva zeci de ani mi se ridica parul in cap), acum niste ani, zic,  AdiMic m-a dus prima oara la spectacolele Grupului Voua. Avea el acolo un var care canta la chitara, varu’ Puiu.
Asa l-am cunoscut pe Puiu Cretu, asa am cunoscut Grupul Voua. Erau vremurile comunismului si ne miram cum de nu ii inchide nimeni pentru ce spuneau in textele lor. La spectacolele din sala de la Drept radeam in hohote de glume  in timp ce asteptam sa vina cineva de la „Cultura” si sa ne ia pe toti. Pe ei pentu ca zic si pe noi pentru ca radem.
Paaana mea… alte vremuri, alta lume. Atunci nici nu visam sa putem face o inregistrare

Mi-am amintit de asta zilele trecute cand am transmis in direct pentru SmartTV-urile Samsung spectacolul „Tapinarii 12 ani„. Totul pe aplicatia SeeNow, transmisie realizata de NETv.
Printre invitati… Puiu Cretu.
Si atunci m-a palit:

Frateee… ca drum lung am parcurs!!!

De la ascultat cu ochii mari pe baietii cu chitara de pe scena cu teama ca acusi-acusi se taie spectacolul… pana la a-l transmite pe Puiu LIVE, prin televiziunea mea, catre cei cu care am contract.

Cine dreaq credea acum 30 de ani ca „o sa il dau in direct pe televizor la mine”?

Voi v-ati ai ciocnit de curand e astfel de jaloane ale vieti voastre?

Pana va mai ganditi, cateva secvente cu Puiu Cretu azi, la mine pe televizor