Un articol din Netoo semnat de Cristi Manafu pune pe tapet faptul ca blogurile “dot-ro” devin surse pentru media traditionala. Pai asta e bine, nu? Devenind insa “sursa”, ehe, ai parte si de bune si de rele. Iar printre altele… esti citat.
(Si ajungem astfel la intrebarile din articol)
1-Moral, citarea fara verificarea informatiei descalifica pe cel care citeaza. (Pai, nu? Cum ramane cu “confirmare din surse multiple”?). E pacatul ziaristului care da o “duma”, nu al bloggerului citat (mai ales daca subliniaza ca sunt doar ipoteze, nici macar zvonuri). Totusi, nimeni nu-si face iluzii. Chiar doar ca sursa citata, esti si tu supus pericolelor. Dar pericolele sunt altele. De exemplu acela de a fi citat eronat, incomplet sau scos din context, chestie care poate sa-ti ciufuleasca imaginea rau de tot, indiferent ca esti blogger sau purtator de cuvant la presedintie.
Ca “sursa” ai un singur lucru si de el trebuie sa tii cu dintii: credibilitatea.
-este informatia de la o agentie de stiri reputata (s.n.)? In secunda 2 toata lumea “ia foc” pregatind editia speciala.
-vine de la telefonul telespectatorului, unde aceeasi baba nebuna te anunta, ca si ieri, ca Ceausescu e viu? Inchizi telefonul.
Credibilitatea e cea care pune in miscare masinaria stirilor iar noi, aflati in perioada copilariei blogului dot-ro, vrem sa capatam cat mai multa.
Si vine un eveniment cand, vorba lui Nihasa intr-un articol care mi-a placut, “lipsa asta de profesionalism a unor ziaristi ne favorizeaza si ne ridica statutul pana la cel de surse credibile“. Ce facem in cazul asta? Caci ajungem la adevaratul pericol: credibilitatea se castiga, dar se si pierde .
Nu poti opri media sa te citeze. De fapt asta si dorim, sa fim cititi si citati.
Dam informatii corecte, pareri pertinente, idei valoroase? Devenim credibili. Nu? Adio si-un praz verde!
2-Intreba Cristi “cine are datoria sa faca ceva pentru a nu se ajunge in situatii neplacute“. Datorie are cel care citeaza, sa citeze corect. (Dar asta e problema veche… de la Guttemberg). Noi, deocamdata putem doar “sa-l facem de ras pe misel” pe blogurile noastre.
3-E citarea o oportunitate sau o amenintare? E o oportunitate certa, zic eu…(m’parerea mea). Oportunitatea de a arata ce poti, ca ai informatii corecte sau capacitate de analiza. Amenintarea, daca vreti, poate veni numai dinauntru:
Sa nu ai ce arata.