Meci de tot rahatul

Uite cat e ceasul!
Si inca de pe la ora 17.00 toata lumea de la News este in “stand-by”. Editia speciala este gata pregatita, stim pe cine am suna sa-si dea cu parerea in direct, avem deja materiale pregatite cu biografii ale mai multor posibili inlocuitori. Cap-sincroane “semipreparate” la care mai trebuie pus numai numele celui care il va succeda pe Comisarul Varujan. DACA va fi respinsa candidatura sa, cum tot insinueaza celebrele… “surse”. Simtim de peste tot tensiunea si, daca noi o simtim, cum or resimti-o telespectatori? La fel erau colegii de la sport in saptamana meciului cu Steaua.
La fel a fost toata saptamana: cand s-a numit ministrul Apararii, seful AVAS-ului… si tot asa. Tensiunea aduce audienta, competitiile fac rating.

Competitii, meciuri, caci asta au ajuns.
Se fac pariuri, repet, SE FAC PARIURI. Ca la Pronosport. Cine va iesi, cine va marca urmatorul punct, cine va castiga in “Meciul Palatelor”?

Atac al stoperului de la Cotroceni impotriva “Apararii” adverse. V-am luat ministerul, punct pentru noi! Contraatac la AVAS, punct obtinut! Inlocuirea lui…. am inscris noi! Da, dar ne razbunam caci il punem pe al nostru la….!
Cand nu e meci, e blat.
Capitani se inteleg intre ei si trantesc meciul: aici luati voi, in retur luam noi. Se manjeste arbitrul si aceste da dupa muste cu cartonase rosii. Sau dupa Comisarul Varujan.
Iar lumea se uita ca la meci, caci asta a ajuns. Un meci. O competitie de dat la gioale la care ne uitam de pe margine, cu sufletul la gura, ca la un derby.
Sau, daca stau bine sa ma gandesc, mai rau: ca la un meci de Catch. Totul e o conventie, loviturile sunt gandite pentru spectacol. Ne uitam, participam, strigam… ca in galerie. Am inteles ca toata efervescenta asta nu aduce de fapt… nimic.
Pentru noi.
Pentru ei, e schimbarea unui raport de forte, e… un loc in clasament.

Paine si circ.
Da-le un pic de paine si mult circ. Sa se uite la meciul asta cu fiorul urmaririi unei finale palpitante. Sa aclame, sa injure, si, in ultima instanta, sa-si scuipe din cosul pieptului amarala nereusitelor de fiecare zi. Poate asa nu baga de seama ca, de fapt, miza sunt tot ei, amaratii din galerie, si institutiile statului cu care ii guvernam.

Hai ai nostri!!!